072 000 2323 (072 000 BEBE)
(Luni-Vineri 9-18)
contact@esentialpentrubebe.ro
Articolul zilei

Eruptiile dentare, între mit si realitate

Citeste articolul
Bagajul pentru maternitate Citeste articolul

Familia mea perfecta

Nu mult dupa ce s-a nascut fiica mea, ma uitam la ea cand dormea in patut. Era perfecta si uimitoare si mi s-a parut o minune ca este a mea. Darm-au coplesit imediat uriase sentimente de vina, chiar daca am incercat sa le inlatur. Au tot venit peste mine aproape in fiecare zi si aproape ma faceau sa izbucnesc in lacrimi. “Imi pare rau, Sara”, isi sopteam in timp ce ea dormea linistita. “Te-am dezamagit,” spuneam in timp ce lacrimile imi curgeau pe obraji.

 

Esecul de care vorbeam avea legatura cu tatal ei. Stiam ca el nu-i va putea da niciodata ceea ce vroiam eu ca ea sa aiba. Nu va fi tatal care o va strage in brate noaptea, nu va fi alaturi de ea in momentele importante ale dezvoltarii ei si nu va fi martor al frumusetii ei. Pierdea totul si din propria alegere.

 

Eu, in schimb, am stiut toata viata ca vreau sa fiu mama. Am iubit dintotdeauna copiii si acestia mi-au raspuns mereu empatic. Mi-am imaginat dintotdeauna o familie mare si fericita, cu o mama, un tata si multi copii. Tipul de familie in care am fost crescuta. Tipul de familie pe care o vezi in parc si pe plaja. Tipul de familie pe care nu i-l puteam oferi fetei mele.

 

Lunile au trecut si vina era mereu acolo. Mai ales cand ieseam undeva si dadeam peste alte familii. Ma durea in cel mai profund mod posibil. Nu eram trista doar pentru mine, eram trista pentru copilul meu. Cum ar putea cineva sa n-o vrea? Are cei mai frumosi ochi din lume si zambetul perfect. Pur si simplu, nu intelegeam. Pirdea totul si, pe masura ce timpul curgea, m-am intrebat ce-i voi explica micutei mele zane.

 

Intr-o zi, eram la magazin. Ma uitam la niste hainute si fetita mea statea in caruciorul de cumparaturi, pe locul pentru copii. Se uita din cand in cand la mine si-mi zambea delicios, gangurind. Ii ganguream si eu inapoi si asta o facea sa rada. Am facut asta cateva minute si am observat, cu coada ochiului, ca cineva ne urmarea. M-am uitat mai bine si am vazut o alta mama, cu bebe in portbebe. A zambit, ne-a salutat si m-a intrebat cati ani are Sara. “Sase luni”, am spus mandra, uitandu-ma la mica mea floare. “Bebele meu este de aceeasi varsta”, a exclamat ea, aratandu-mi baietelul din brate. Un alt copilas a aparut topaind pe culoar. “Si ea tot a mea este!”. Vorbea despre o superbitate de ingeras cu par galben carliontat si geaca roz. “Am 4 ani”, mi-a zis ingerul, arantandu-mi 4 degetele.

 

Dupa o clipa, a mai aparut o femeie. “Buna, mama,” a zis ea. Mama ei avea o alta fetita in brate. Copilul acesta parea a fi mijlociul intre bebe si ingeras. Am zambit si am intrebat: “Si ea este a ta?”. Dar, inainte sa raspunda, a intervenit mama ei: “Nu, este nepoata ei si a mea. Tocmai am obtinut custodia ei”. Nu mai stiam ce sa spun, dar femeia a continuat: “Tatal ei este fiul meu. El si sotia lui au avut probleme mari cu drogurile. Au incercat sa se indrepte la nasterea ei, dar nu au reusit. A venit la noi acum cateva luni si avea, la 2 ani, doar 8 kilograme. Era neglijata. Speram ac este suficient de mica sa nu-si aminteasca nimic. Habar n-au sa aiba grija de ea.”

 

Mi-a luat ceva sa-mi pun gandurile in ordine. Tristetea pe care o simteam pentru acea fetita imi zdrobea sufletul. S-ar putea sa nu-si cunoasca niciodata mama sau tatal si va creste stiind ca acestia nu au putut avea grija de ea. M-am uitat la copilul meu si m-au podidit lacrimile. O iubeam atat de mult, ca nu-mi imaginam ca as fi putut face ceva care sa-i afecteze sanatatea sau fericirea. Si atunci am inteles. Fata mea avea tot ce ii trebuie. O mama care o iubea si care va face totul pentru a avea grija de ea. O mama care ii va fi mereu alaturi. O mama care ii pune mereu nevoile ei inainte. O amma care nu-i poate oferi familia perfecta, dar, oricum, una care va face din familia lor mica o experienta uluitoare zi dupa zi. Si asta, in sine, isneamna perfectiune.

 

 

21.05.2015, Mamicile de la EsentialpentruBebe.ro